Pentru noi, care stăm în București, o excursie la Snagov pare ceva firesc și rapid. Sunt puțin peste 50 de kilometri, dar, făcându-i prin oraș, se transformă în cel puțin o oră de condus.
For us, living in Bucharest, a trip to Snagov feels natural and quick. It’s just over 50 kilometers, but driving through the city turns it into at least an hour behind the wheel.
În stânga, dacă doriți să intrați prin Tâncăbești; în dreapta, dacă doriți să intrați prin Ghermănești / Left, if you want to enter via Tâncăbești; right, if you want to enter via Ghermănești
Firește, prin Snagov am mai trecut, ba chiar am mai făcut câte un picnic aici câteodată dar nu i-am acordat niciodată atenția cuvenită până acum doi ani, când am făcut primul popas în partea „snagoveană” a Codrilor Vlăsiei, chiar la început de primăvară.
Am revenit iarna aceasta pentru a vizita și mănăstirea, și vă luăm cu noi în ambele ieșiri. Veți vedea, astfel, și cum arată locul în două anotimpuri diferite.
Dar, înainte să călătorim prin timp, trebuie să înțelegem spațiul.
Of course, we’d been through Snagov before—and we’d even had the occasional picnic here—but we never really paid it the attention it deserved until two years ago, when we made our first stop in the “Snagov side” of the Vlăsiei Forest, right at the start of spring.
We came back this winter to visit the monastery as well, and we’re taking you along on both outings. That way, you’ll see what the place looks like in two different seasons.
But before we travel through time, we need to understand the place.
Stema comunei Snagov include simbolul Mănăstirii Snagov în partea din stânga jos și cinci nuferi care reprezintă localitățile sale componente în partea din dreapta sus, delimitate de diagonala unduită care reprezintă Lacul Snagov / The coat of arms of Snagov commune features the symbol of Snagov Monastery in the lower-left section and five water lilies representing its constituent villages in the upper-right section, separated by a wavy diagonal that symbolizes Lake Snagov
Comuna Snagov este situată în Câmpia Vlăsiei, subdiviziune a Câmpiei Bucureștilor, ea însăși parte a Câmpiei Române. Are în componență cinci sate (Tâncăbești, Vlădiceasca, Cioflinceni, Ghermănești, Snagov), iar lacurile Tâncăbești și Snagov o însoțesc spre est, până la ieșirea din comună, către Gruiu.
Aici, lacul comunică (prin râul Snagov) cu Ialomița, iar comuna, împreună cu rezervația Ariei Protejate Pădurea Snagov, se întinde în nord peste lac.
Snagov commune is located in the Vlăsiei Plain, a subdivision of the Bucharest Plain, itself part of the Romanian Plain. It is made up of five villages (Tâncăbești, Vlădiceasca, Cioflinceni, Ghermănești, Snagov), and the Tâncăbești and Snagov lakes accompany it eastward as far as the commune’s exit toward Gruiu.
Here, the lake connects (via the Snagov River) to the Ialomița, while the commune—together with the Protected Area of Snagov Forest—extends northward beyond the lake.
Hartă via fundatiasnagov.ro / Map via fundatiasnagov.ro
Pentru a ajunge însă la Mănăstirea Snagov, situată pe o insulă de pe lac, e nevoie fie să trecem cu barca (improbabil!), fie să conducem prin comuna Gruiu și să parcăm în Siliștea Snagovului (tot în comuna Gruiu), pentru a o lua apoi la pas pe pasarela ce înlocuiește vechiul pod de lemn, ars în 1821 și neînlocuit până în 2010.
To reach Snagov Monastery, however, which sits on an island in the lake, we either have to cross by boat (unlikely!), or drive through Gruiu commune and park in Siliștea Snagovului (also in Gruiu commune), then continue on foot on the footbridge which replaces the old wooden bridge that burned down in 1821 and was not rebuilt until 2010.
Insula mănăstirii (comuna Snagov) este legată de Siliștea Snagovului (comuna Gruiu) printr-o pasarelă din fier-beton; via alsystravel.ro / The monastery island (Snagov commune) is connected to Siliștea Snagovului (Gruiu commune) by a reinforced concrete-and-steel footbridge; via alsystravel.ro
Snagovul își are rădăcinile în jurul lacului și al insulei, locuite încă din neolitic, dar devine cu adevărat un reper regional în Evul Mediu, prin apariția Mănăstirii Snagov ca centru religios și economic.
În secolul al XV-lea apar și primele atestări documentare ale satelor și moșiilor din zonă, legate de danii către mănăstire: hrisovul din 7 noiembrie 1428 (Dan al II-lea, la Târgoviște) este cel mai vechi menționat, urmat de confirmări în 1441 (Vlad Dracul), 1464 (Radu cel Frumos) și 1482 (Basarab cel Tânăr), care arată consolidarea comunităților de pe maluri în jurul acestui pol.
„Drept aceea, după dăruirea pământului soției mele și doamnei mele, am dăruit cu toată cinstea și buna chibzuială Snagovul, cu o bună dragoste, împreună cu bălțile și satele Fringhișești și Turbați.” – Hrisovul lui Dan al II-lea
Snagov has its roots around the lake and the island, inhabited as early as the Neolithic, but it truly becomes a regional landmark in the Middle Ages, with the emergence of Snagov Monastery as a religious and economic center.
In the 15th century, the first documentary attestations of the villages and estates in the area also appear, tied to donations made to the monastery: the charter of November 7, 1428 (Dan II, in Târgoviște) is the earliest mentioned, followed by confirmations in 1441 (Vlad Dracul), 1464 (Radu cel Frumos), and 1482 (Basarab the Younger), which show the consolidation of the lakeside communities around this focal point.
“Therefore, after granting the land to my wife and lady, I have granted, with all honor and good judgment, Snagov, with sincere affection, together with the ponds and the villages of Fringhișești and Turbați.” – Charter of Dan II
Atât de vechi: dinar cu silueta lui Dan al II-lea pe avers și un scut pe revers, via romaniancoins.org / That old: a dinar featuring Dan II’s silhouette on the obverse and a shield on the reverse, via romaniancoins.org
În epoca modernă, zona intră în logica administrativă a Ilfovului: la sfârșit de secol XIX, comuna apare cu numele Tâncăbești, cu sate și infrastructură rurală (școală, biserici, mori), iar în interbelic Snagovul capătă profil de agrement și turism.
In the modern era, the area enters Ilfov’s administrative framework: by the late 19th century, the commune appears under the name Tâncăbești, with villages and rural infrastructure (a school, churches, mills), and in the interwar period Snagov develops a profile focused on leisure and tourism.
Snagovul interbelic, via izi.travel / Interwar Snagov, via izi.travel
După 1950, reorganizările și politica de „stațiune recreativă” duc la dezvoltarea masivă a bazei turistice, dar anii 1980 aduc apoi sistematizări și demolări de locuințe, plus mutarea centrului administrativ.
După 1989, Snagovul trece prin tranziție, cu presiuni imobiliare, schimbări de proprietate și degradarea unei părți din infrastructura turistică, păstrându-și însă statutul de peisaj natural protejat și simbol cultural.
After 1950, administrative reorganizations and policies promoting it as a “recreational resort” lead to major expansion of tourist facilities, but the 1980s then bring systematization and housing demolitions, along with the relocation of the administrative center.
After 1989, Snagov goes through the transition, marked by real-estate pressure, changes in ownership, and the decline of part of the tourist infrastructure, while still maintaining its status as protected natural landscape and a cultural symbol.
Evoluția unei mărci: țigările Snagov, produse începând cu anul 1945 la Fabrica de Țigarete din Sfântu Gheorghe / The evolution of a brand: Snagov cigarettes, produced starting in 1945 at the Cigarette Factory in Sfântu Gheorghe
1. Tura de primăvară
Prima tură a fost plănuită mai mult în glumă, urmărind o candidată la titlul „cea mai bună clătită” până în satul Snagov. Am combinat însă căutarea gurmandă cu una arhitecturalo-cultural-religioasă. Am virat dreapta spre Snagov chiar înainte de Tâncăbești, spre celelalte sate, deși și aici ar fi câte ceva de văzut...
1. The Spring Outing
Our first trip was planned mostly as a joke, following a contender for the “best crêpe” title all the way to the village of Snagov. But we paired the foodie quest with an architectural–cultural–religious tour. We turned right toward Snagov just before Tâncăbești, heading for the other villages—though there’s definitely something to see there, too…
„Prima pe dreapta” e o bijuterie pe care am ajuns s-o cunoaștem post-factum, de pe Google, și de care am uitat până la (și ne-am reamintit de ea după) vizita din iarna aceasta: Mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți din Cioflinceni. Poate data viitoare…
Ordinul carmelit (Ordo Fratrum Beatissimae Mariae Virginis de Monte Carmelo) s-a născut pe Muntele Carmel, în Palestina, unde, în secolele XII–XIII, în contextul cruciadelor, câțiva pelerini atrași de memoria prorocului Ilie au început o viață monahală și au ridicat un mic lăcaș dedicat Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel; ordinul, de tip contemplativ, se distinge prin austeritate, are și o ramură feminină (din secolul al XV-lea), iar în secolul al XVI-lea, în timpul Reformei catolice, s-a conturat ramura mai riguroasă a carmeliților/carmelitelor desculțe (Discalceatae), în timp ce vechii membri au rămas „încălțați” (Calceatae).
“The first on the right” is a little gem we only discovered after the fact, on Google, and then promptly forgot about—until (and we were reminded after) our visit this winter: the Monastery of the Discalced Carmelite Fathers in Cioflinceni. Maybe next time…
The Carmelite Order (Ordo Fratrum Beatissimae Mariae Virginis de Monte Carmelo) originated on Mount Carmel in Palestine, where in the 12th–13th centuries, during the Crusades, a few pilgrims drawn by the memory of the prophet Elijah began a monastic life and built a small place of worship dedicated to the Blessed Virgin Mary of Mount Carmel; this contemplative order is marked by austerity, it also has a female branch (founded in the 15th century), and in the 16th century, during the Catholic Reformation, a stricter branch emerged—the Discalced Carmelites (Ordo Carmelitarum Discalceatarum)—while the older members remained the Calced Carmelites (Ordo Carmelitarum Calceatarum).
Mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți, via carmelitanisnagov.ro / Monastery of the Discalced Carmelite Fathers, via carmelitanisnagov.ro
Tot în Cioflinceni se află însă și micuța biserică ortodoxă de secol XIX a Sfântului Nicolae, unde am și reușit să intrăm rapid.
Still in Cioflinceni, there’s also the small 19th-century Orthodox Church of Saint Nicholas, which we managed to pop into quickly
În continuare spre Snagov, în satul Ghermănești, mai vedem încă o biserică ortodoxă cu hramul Sfântul Nicolae, de data asta un pic mai veche (din 1790). Era închisă, deci am văzut-o doar din curte, dar asta nu ne-a demoralizat, fiindcă ne-am bucurat de bobocii de flori, care absorbeau cu nesaț toată lumina primăverii.
Continuing toward Snagov, in the village of Ghermănești, we come across yet another Orthodox church dedicated to Saint Nicholas—this one a bit older (dating from 1790). It was closed, so we only saw it from the courtyard, but that didn’t discourage us: we lingered over the flower buds greedily soaking up all the spring light.
Biserica Sf. Nicolae, via jurnaluldeilfov.ro / St. Nicholas Church, via jurnaluldeilfov.ro
În floare, în martie: Cireș sălbatic (Prunus avium); gard viu din Forsitia (Forsythia x intermedia) / In bloom, in March: Wild cherry (Prunus avium); a forsythia hedge (Forsythia × intermedia)
Culturalizați destul, am pornit mai departe în căutarea clătitei de top și am găsit-o la Chocolate, în Snagov. Aici am așteptat câteva minute bune până să se deschidă food truck-ul, timp în care ni s-a alăturat o bandă de motocicliști, toți înfometați după street food-ul oferit în acest mic colț de sat, pe o uliță pietruită.
E clar: dacă merită atâta drum, chiar ne așteaptă cea mai bună clătită… Cât am mai stat, ne-am hlizit și la aspectul food truck-ului - dacă și clătitele tot de la daci (ni) se trag, atunci e timpul să schimbăm zicala „toate drumurile duc la Roma” cu una mai potrivită: „toate drumurile duc la Chocolate din Snagov”! Am luat-o ca pe gluma care speram că este și am comandat o clătită uriașă cu ciocolată și banane - din alea bune, ultra-coapte!
Feeling sufficiently “cultured,” we moved on in search of the ultimate crêpe—and found it at Chocolate, in Snagov. We waited a good few minutes for the food truck to open, and in the meantime a gang of motorcyclists joined us, all hungry for the street food served in this tiny corner of the village, on a cobblestone lane.
It was clear: if it’s worth the ride, the best crêpe really is waiting for us here… As we hung around, we also giggled at the look of the food truck—because if crêpes, too, supposedly trace back to (our) Dacians, then it’s time to swap “all roads lead to Rome” for something more fitting: “all roads lead to Chocolate in Snagov.” We treated it as the joke we hoped it was, and ordered a huge crêpe with chocolate and bananas—the good kind, ultra-ripe!
După ce am cumpărat-o (o clătită la doi oameni și a mai și rămas, fiind cu adevărat uriașă, chiar și împăturită), am luat-o în brațe și ne-am dus cu ea la Debarcaderul Central de pe Lacul Snagov, unde, nefiind încă sezon, n-am avut decât compania câtorva rațe.
After we bought it (one crêpe for two people—and there was still some left, because it was truly enormous, even folded), we carried it to the Central Pier on Lake Snagov, where, since it still wasn’t the season, we had only a few ducks for company.
O poză aproape indecentă / An almost indecent picture
Debarcaderul / The pier
Lacul Snagov, la 25–30 km nord de București, este un liman fluviatil de ~16 km lungime și 5,75 km², cu adâncime maximă de circa 9 m, ramificat în golfuri și brațe; are izvoare proprii, iar surplusul se scurge spre Ialomița, creând local o zonă cu aspect de deltă. Partea centrală este arie protejată, iar peisajul se definește prin maluri împădurite (Codrii Vlăsiei) și vegetație lacustră cu nuferi, sălcii și plopi; biodiversitatea include două tipuri de habitate acvatice, ~20 de specii de pești, plus nevertebrate și multe specii protejate.
Pe maluri sunt mai multe sate, iar pe insulă se află Mănăstirea Snagov (sec. XV); lacul e folosit mai ales pentru pescuit sportiv și sporturi nautice eco (caiac, canoe, canotaj, SUP), cu restricții pentru motorizate în zona protejată.
Lake Snagov, 25–30 km north of Bucharest, is a river-formed lagoon about 16 km long and 5.75 km² in area, with a maximum depth of around 9 m, branching into bays and channels. It has its own springs, and excess water drains toward the Ialomița, locally creating a delta-like landscape. The central section is a protected area, and the scenery is shaped by wooded shores (the Vlăsiei Forest) and lakeside vegetation with water lilies, willows, and poplars. Biodiversity includes two types of aquatic habitats, around 20 fish species, plus invertebrates and many protected species.
Several villages lie along the shores, and on the island stands Snagov Monastery (15th century). The lake is used mainly for sport fishing and eco-friendly water sports (kayak, canoe, rowing, SUP), with restrictions on motorized craft in the protected zone.
Lava de ciocolată care mai erupea din conul uriaș a atras însă rapid și furnicile, așa că, după ce am devorat pe fugă captura zilei, am pornit, la pas și pe roți, până la Pădurea Snagov, pe partea ei sudică.
But the chocolate “lava” still oozing from the huge cone quickly attracted ants, so after we devoured the day’s catch on the go, we set off—on foot and on wheels—toward Snagov Forest, on its southern side.
Codrii Vlăsiei au fost odinioară vasta „centură” de păduri care acoperea mare parte din sudul României, inclusiv zona actuală a Bucureștiului și a județului Ilfov, întinzându-se dinspre nordul Prahovei până spre Neajlov (Giurgiu).
Pădurile dese au funcționat secole la rând ca refugiu și spațiu strategic (în fața invaziilor, în conflicte medievale, dar și ca adăpost pentru proscriși și haiduci), lăsând urme puternice în imaginarul local („codrul e frate cu românul”). Din acești codri au mai rămas azi doar fragmente, mai ales la nord de București, iar Pădurea Snagov este unul dintre aceste resturi ale Codrilor Vlăsiei, legată simbolic și turistic de lac și de Mănăstirea Snagov.
The Vlăsiei Forest once formed a vast “belt” of woodland covering much of southern Romania, including what is now Bucharest and Ilfov County, stretching from northern Prahova down toward the Neajlov River (Giurgiu).
For centuries, these dense forests served as a refuge and a strategic landscape—against invasions, during medieval conflicts, and as shelter for outlaws and haiducs—leaving a strong mark on local imagination (“the forest is the Romanian’s brother”). Today, only fragments remain, mostly north of Bucharest, and Snagov Forest is one of these surviving remnants of the Vlăsiei Forest, tied symbolically and touristically to the lake and to Snagov Monastery.
Pentru a intra în pădure, trecem peste vechea linie de cale ferată, abandonată acum elementelor naturii. În pădure, care freamătă de gâze, dar și de turiști, dăm de primele floricele de primăvară, acelea care transformă solul într-un covor colorat.
Cu sufletele și burțile pline, după ce facem o plimbare, ne întoarcem acasă și încoronăm Chocolate drept cea mai bună clătitărie. Ce să zic… dacă ne-nșelăm, dați-ne recomandări; ne supunem cu drag acestor experimente!
To enter the forest, we cross the old railway line, now abandoned to the elements. In the woods—buzzing with insects, but also with tourists—we come upon the first spring flowers, the ones that turn the forest floor into a colorful carpet.
With our hearts and stomachs full, after a walk we head back home and crown Chocolate the best crêperie. What can I say… if we’re wrong, send us your recommendations; we’ll happily submit to these experiments!
Din stânga sus: Viorea (Scilla bifolia), Doritoare (Veronica hederifolia), Untișor (Ranunculus ficaria), Brebenel (Corydalis solida) și Anemonă galbenă (Anemonoides ranunculoides) / From top left: Two-leaf squill (Scilla bifolia), Ivy-leaved speedwell (Veronica hederifolia), Lesser celandine (Ranunculus ficaria), Bird-in-a-bush (Corydalis solida) and Yellow anemone (Anemonoides ranunculoides)
2. Tura de iarnă
A doua tură la Snagov a venit din nevoia de a mai ieși din casă în luna ianuarie, în ciuda frigului teribil din iarna aceasta. Mai „pe austeritate”, n-am mai plecat de mult, iar dorul de ducă ne împinge… Am zis, așadar, să ne continuăm periplul prin Snagov și să ajungem, în sfârșit, și la mănăstire.
2. The Winter Outing
Our second trip to Snagov came from the need to get out of the house in January, despite the brutal cold this winter. More in an “austerity” mode, we hadn’t gone anywhere in a long time, and wanderlust was pushing us… So we decided to continue our Snagov circuit and, at last, make it to the monastery.
Din mașină, până să o încălzim / From inside the car, before we warmed it up
Din mașină, după ce am încălzit-o / From inside the car, after we warmed it up
Mănăstirea Snagov se află pe insula de pe lacul Snagov; din ansamblul de odinioară au rămas astăzi, în principal, biserica și turnul de intrare. În Evul Mediu, mănăstirea a fost un centru important, sprijinit prin danii domnești (inclusiv de la Vlad Dracul și Radu cel Frumos), administrând moșii și funcționând ca nod religios și cultural; ca multe așezăminte mari, a avut și rol de depozit pentru bunuri. Arhitectural, biserica se remarcă prin pronaosul inițial deschis (model balcanic), închis ulterior din rațiuni climatice. Accesul pe insulă se face dinspre Siliștea Snagovului (pe pod) sau pe apă.
Locul e celebru mai ales prin tradiția care leagă mănăstirea de un posibil mormânt al lui Vlad Țepeș (după moartea sa din 1476), ipoteză investigată arheologic, dar fără o concluzie unanim acceptată.
Snagov Monastery is located on an island in Lake Snagov; of the former complex, what remains today is mainly the church and the entrance tower. In the Middle Ages, the monastery was an important center, supported by princely donations (including from Vlad Dracul and Radu cel Frumos), administering estates and functioning as a religious and cultural hub; like many major monastic foundations, it also served as a storage place for valuables. Architecturally, the church stands out for its originally open narthex (a Balkan-style feature), later enclosed for climatic reasons. Access to the island is either from Siliștea Snagovului (via the footbridge) or by water.
The site is especially famous for the tradition linking the monastery to a possible tomb of Vlad Țepeș (after his death in 1476)—a hypothesis investigated archaeologically, but without a universally accepted conclusion.
Un început neatractiv... / An unattractive start...
Lacul înghețat, cu Palatul Snagov pe fundal / The frozen lake, with Snagov Palace in the background
…o continuare mai degrabă rurală… / ...a rather rural journey...
…ne aduce în fața unei minunății medievale: turnul de intrare / …brings us face to face with a medieval marvel: the entrance tower
Detalii dimprejurul turnului / Details from around the tower
Exteriorul; detalii / The exterior; details
Interior; icoane / Interior; icons
Înainte de a trece mai departe, vă invităm să vedeți și acest reportaj de la mănăstire, cu subtitrări și imagini mai bune (căci nouă ne înghețaseră sufletele și degetele pe aparate).
Before we move on, we invite you to watch this report from the monastery as well, with subtitles and better footage (because our spirits—and our fingers on the cameras—had frozen solid).
De pe podul către mănăstire se vede foarte frumos și clar și Palatul Snagov, la care nu putem intra ca vizitatori, deci doar de aici îl vedem.
Palatul Snagov, aflat pe malul lacului Snagov, este un fost palat regal construit la începutul anilor 1930 de Henrieta Delavrancea-Gibory pentru prințul Nicolae, în stil brâncovenesc, pe locul unei vechi cabane de vânătoare (Scroviște). A fost folosit sporadic înainte și după 1940 (inclusiv de Ion Antonescu), apoi a devenit reședință de protocol, fiind refăcut amplu în anii 1980 pentru Nicolae și Elena Ceaușescu; pe 22 decembrie 1989, Ceaușescu a trecut pe aici pentru scurt timp, înainte de fuga finală. După 1989, palatul nu a mai fost revendicat de familia regală, iar în prezent este închiriat pentru evenimente.
From the bridge leading to the monastery, you can also see Snagov Palace very clearly and beautifully. We can’t go in as visitors, so this is the only way we get to see it.
Snagov Palace, on the shore of Lake Snagov, is a former royal residence built in the early 1930s by Henrieta Delavrancea-Gibory for Prince Nicolae, in the Brâncovenesc style, on the site of an older hunting lodge (Scroviște). It was used sporadically before and after 1940 (including by Ion Antonescu), then became a state protocol residence, extensively refurbished in the 1980s for Nicolae and Elena Ceaușescu; on December 22, 1989, Ceaușescu stopped here briefly before his final flight. After 1989, the palace was not reclaimed by the royal family, and today it is rented out for events.
Neputând să intrăm la el, dar ajunși la marginea părții protejate a pădurii Snagov, am zis să nu plecăm acasă așa, imediat, și să ne aventurăm puțin și prin pădure.
Since we couldn’t go in, but found ourselves at the edge of the protected part of Snagov Forest, we decided not to head straight home and to venture a little into the woods instead.
Deși ați putea crede, la prima vedere, că „ce e de văzut iarna în pădure?”, veți fi surprinși: un ochi atent poate găsi câte ceva și în cele mai potrivnice împrejurări.
Even if, at first glance, you might think, “what is there to see in a forest in winter?”, you’d be surprised: a keen eye can find something even in the most unwelcoming circumstances.
Astfel, am găsit în pădure nu doar niște fulgi înghețați, uriași și superbi, dar și ciuperci și, omniprezent, mușchi de copac. Ceva feeric, care ne-a potolit cât de cât dorul de umblat.
And so, in the forest we found not only huge, gorgeous frozen flakes, but also mushrooms and—everywhere—tree moss. Something fairytale-like, enough to soothe our itch to wander, at least a little.
Lemn în descompunere, mâncat de termite și de Iasca coniferelor (Fomitopsis pinicola) / Decaying wood, eaten by termites and by the Red-belted conk (Fomitopsis pinicola)
Semințe de Carpen (Carpinus betulus) / Hornbeam (Carpinus betulus) seeds
Mușchiul verde de scoarță (Zygodon viridissimus) / Green Yoke-moss (Zygodon viridissimus)
Cel mai probabil, Stejar pedunculat (Quercus robur) / Most probably, English oak (Quercus robur)
Ne-am întors deci acasă, iar ce a mai rămas de văzut în Snagov e Tâncăbeștiul, cu bălțile, pădurile și poveștile sale (nu toate dintre cele mai simpatice), dar și - poate, în sfârșit, data viitoare - mănăstirea carmelitană din Cioflinceni. Ne mai îmbie, poate, și o tură cu vaporașul, vara. Până atunci însă, rămâneți pe frecvență pentru alte aventuri!
So we went back home, and what’s left to see in Snagov is Tâncăbești, with its ponds, forests, and stories (not all of them particularly cheerful), and also—maybe, finally, next time—the Carmelite monastery in Cioflinceni. We’re also tempted, perhaps, by a boat ride in summer. Until then, stay tuned for more adventures!
- Cost: 0 RON
- Durată: 3-4 ore/vizită
- Verdict: 8/10 - merită!
- Cost: 0 RON
- Duration: 3-4 hours/visit
- Verdict: 8/10 - worth it!
Comments